joi, 5 august 2010

O viata irosita

20 de ani si toata viata inainte. Unic copil la parinti, iubita si admirata pentru bunatatea, inteligenta si frumusetea ei. Blonda, cu ochii verzi si pielea alba, face parte din categoria celor care se considera norocosi ca s-au nascut cu calitatile necesare pentru a reusi in viata.
Face parte dintr-o familie buna si se marita de tanara cu un barbat de aceeasi pozitie sociala. Peste putin timp isi deschid o macelarie. Duc o viata exemplara, drept urmare, multi vin sa le ceara sfatul.
Ea accepta rolul care i se impune, de femeie educata, de familie buna, cu purtari alese, de gospodina si mama – pentru ca acum are si un copil – cu alte cuvinte, de o adevarata doamna.
O zi din viata ei arata ca restul de 364. Se ocupa de gospodarie si de copil dar si de macelarie unde, face curatenie iar apoi, impacheteaza carnea clientilor si incaseaza banii.
In vacante nu prea se duc, doar vara petrec cate un sfarsit de saptamana la mare deoarece, ceea ce castiga cu macelaria le ajunge exact cat sa traiasca, sa plateasca taxele si sa puna bani deoparte pentru pensie.
Anii trec, ea simte ca ceva lipseste din viata ei dar, orice ar face, nu reuseste sa umple acel gol. Toti o invidiaza insa, ea se simte din ce in ce mai nemultumita.
Acum au niste bani pusi deoparte, macelaria le merge bine, fiul a terminat o scoala inalta si are o functie importanta intr-o mare companie. In pofida acestei schimbari, ei continua sa duca aceeasi viata.
Pentru a sparge monotonia, ea incepe sa isi faca prieteni printre persoanele pe care, altadata, le considera inferioare. Realizeaza ca astfel de prietenii ii mai coloreaza un pic viata. Dar nu este indeajuns pentru a umple vidul din viata ei. Ii place sa ajute oamenii loviti de nenorociri asa ca, se arunca in actiuni de binefacere ajungand chiar la un nivel de sacrificiu asemanator cu cel al sfintilor. Era in stare sa stea la capataiul unui bolnav, spalandu-l si schimbandu-i asternutul, pana ce acesta se insanatosea, fara sa dea semne de oboseala sau de scarba.
Cu timpul, devine tot mai acida si sarcastica in relatiile cu vechile ei cunostinte care, ii reproseaza ca isi pierde timpul si isi neglijeaza familia pentru a ajuta pe altii. Insa, ea mereu incearca sa mentina un echilibru intre indatoririle impuse de societate si nevoile sufletului ei.
Acum este singura. Sotul i-a murit, cu un an in urma, dupa o indelungata suferinta, timp in care, ea l-a ingrijit cu abnegatie. Fiul casatorit o suna din cand in cand.
Macelaria a vandut-o, la fel si casa in care a locuit atatia ani, pentru a cumpara un apartament cu 2 camere.
Deschide ochii, e deja dimineata. Inca o zi. I se par asa de lungi acum. Se ridica din pat fara sa se grabeasca si incepe sa-l aranjeze. Parca ar fi o secventa filmata cu incetinitorul. Exista si un motiv pentru aceasta lipsa de graba. Incearca sa pacaleasca timpul, sa-l faca sa treaca mai repede. La un moment dat, isi surprinde privirea in oglinda. Oare de cand sta asa? Se uita la ceas. De vreo 2 ore. A gasit modalitatea de a-l pacali.
Se surprinde povestindu-i femeii din fata ei, din nou, aceleasi intamplari din viata ei. Cateodata, realizeaza ca i le-a mai spus o data dar, totusi, continua sa i le povesteasca. Doar asa reuseste sa-si pastreze luciditatea.
Femeia, dupa putin timp, se plictiseste. De o viata atat de anosta, lipsita de evenimente si aventuri n-a mai auzit pana acum. Povestirile ei nu transmit savoarea si bucuria celei pe care le-a trait, sunt fade, triste, goale. A fost angajata, de fiul batranei, sa aiba grija de ea deoarece, momentele ei de confuzie ii afectau sanatatea fizica. Primeste un salariu foarte generos. Se pare ca, batrana muncise toata viata pentru a se asigura ca la batranete va trai bine.

"O lovea, cu palmele peste fata si cu pumnii in burta, pe batrana de care ar fi trebuit sa aiba grija. S-a intamplat in orasul Montigosso din provincia Massa Carrara, Italia. Victima, o femeie de 75 de ani, bolnava de Alzheimer, era batuta de ingrijitoarea care care avea grija de ea si atunci cand manca sau se odihnea. Sub acuzatia de rele tratamente in forma agravanta, politia a arestat-o, in flagrant delict, pe Maria Lucchesi, de 39 de ani, vecina batranei."

8 comentarii:

  1. (...)"Se uita la ceas. De vreo 2 ore. A gasit modalitatea de a-l pacali"(...)

    O intrebare retorica buna:cum poti pacali timpul sa treaca fara sa te afecteze?Raspuns:privindu-i unduirea ca pe a unei ape curgatoare si bucurandu-te de cursul si debitul ei,care uneori te leagana si aparent nu te afecteaza.
    Dupa cativa ani apa curgatoare ti-e pana la genunchi sau pana la mijloc,si constati ca timpul te-a pacalit pe tine,nu tu pe el...

    Dupa mine viata batranei e un roman.asa cum sunt toate vietile

    RăspundețiȘtergere
  2. e trist sa faci toata viata aceleasi lucruri zi de zi sa nu ai prieteni si mai ales sa ramai singura la batranete.dar asta e realitatea :(

    RăspundețiȘtergere
  3. ce rau imi pare ca nu se mai vede filmuletul...

    RăspundețiȘtergere
  4. ce orori! cum poti sa lovesti un om neputincios? oamenii astia ar trebui sa fie privati de libertate! inchisi in custi alaturi de animale.

    RăspundețiȘtergere